Aventuri la pescuit

De obicei nu ma vait. Astazi am sa fac o exceptie de la regula si am sa strig cat pot de tare. Sunt obosit ! Simt ca daca pentru doua secunde ma opresc din clipit am sa adorm. O sa pun capul pe bordurile din Ploiesti si o sa ajung in lumea viselor. O sa ma intind pe o trecere de pietoni si am sa ma invelesc cu relantisoarele prafuite si calcate de roti. Oboseala stiu de unde vine. Nu o pot opri. Nu ar fi asta o problema, dilema consta in faptul ca in acelasi timp imi da si o leaca de satisfactie. Nu inteleg de ce starea aceasta de semidrogat ma duce cu gandul la o simplitate debordanta. Multumesc pentru intelege. Am sa ma opresc aici.

Publicitate

2 răspunsuri so far »

  1. 1

    roxu said,

    Concediu hun :* si totusi e ok ca e vb de oboseala aia placuta nu d’aia de iti vine sa te dai cu capul de pereti

  2. 2

    ancdrei said,

    Concediul il opresc pentru iarna sa pot sa dorm pe nameti 😀


Comment RSS · TrackBack URI

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile cerute sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: