Cataratul pe treptele vietii

Dupa opt ore de serviciu Camelia se simtea usor debusolata. Avea capul greu iar datorita foamei i se iscase un mic razboi in stomac. La 18.00 se suna de iesire. Programul se terminase. Si-a strans repede lucrurile de pe birou si a iesit in graba pe usa incaperii. In drumul spre casa mintea ii umbla hai hui. Isi aducea aminte de verile petrecute la bunica din partea mamei. Isi reamintea de placinta cu mere care scotea aburi imbietori in timp ce se scalda pe masa asteptand sa se raceasca. Nu uitase clipele petrecute in copilarie printre arborii din satucul uitat de lume.

Afara batea un vant placut care o mangaia pe Camelia peste tenul delicat de femeie. In spatele acesteia o doamna cu un copil mergea la pas grabit pentru a nu rata plecarea trenului catre Brasov de pe peronul 5 din Gara de Nord.

Urmatoarea oprire un alt vis frumos.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat: